Mugurul asta cand s-a nascut
a umplut universul de cantare
un stetoscop de suflet micut
si afli unde a luat-o la plimbare
Pare un inger ce se naste
in pantec de univers
cu obrajii rosii in viata ce-l paste
fara de cuvinte isi croieste al sau mers.
Viata trupeasca e o intreaga filozofie pentru muritori. Pentru Zei, pentru nemuritori e doar o vizita in cabina de proba pentru a afla daca ce imbraca e de bun gust...
Născut în zori de primăvară
RăspundețiȘtergereDăduse mâna c-un april
În buzunar albit, în seară
Croise visul de copil
Un mugure prea roz, serafic
un univers de rod plăpând
scria-ntre file gând tomnatic
de soare se ştia flămând.
E foarte interesant antetul!
RăspundețiȘtergereSubscriu punctului tău de vedere privitor la el. De fapt, oricine se gandeşte puţin poate înţelege că, atunci când spiritul îşi păstrează conştiinţa de sine împreună cu o parte a memoriei, nu se sinchiseşte prea tare de eliberarea de trup.
Ce suntem noi, până la urmă?
Un spirit în trup, dar perenitatea se află în spirit, nu în trupul care trebuie înnoit, fiindcă conştiinţa materiei e de nivel inferior, ea fiind obligată să urmeze o ciclicitate a facerii şi desfacerii în elementele componente. Cu cât spiritul este mai evoluat, cu atât el reuşeşte să domine materia, iar dacă trăsăturile ei, caracteristicile, calităţile de care ea dispune la un moment dat devin nesatisfăcătoare pentru acesta, spiritul alege să se reîntrupeze, sau nu. După cum doreşte. Pentru spiritele superioare, existenţa în trup nu e vreo bucurie. Căci materia te limitează destul de mult, iar "plăcerile" compensatorii pe care ţi le oferă, chipurile, sunt grosiere şi barbare. Plus că multeori te umple de dureri. De aceea, rar se întrupează un spirit superior. Poate doar când are de dus la capăt vreo misiune personală. Şi, cel mai adesea, "moare" destul de repede. Priveşte în istorie şi ai să vezi că majoritatea oamenilor de geniu, sau reprezentativi pentru umanitate, abia dacă ajung la 60 ani. Tot ceea ce omul crede că e frumos sau plăcut se poate trăi la intensităţi superioare în existenţa pur spirituală. Însă această conştientizare e atinsă abia după ce spiritul evoluează suficient.
BLue.
RăspundețiȘtergereMultumesc ca ai citit printre talerele balantei mele.
Hristos a Inviat!
Adevărat a Înviat!
RăspundețiȘtergereZâmbesc. Iar am reuşit să fac o întreagă filosofie din ceea ce se voia o simplă notiţă. Uneori mă întreb cum reuşiţi să mă suportaţi. Dar acesta e meritul vostru, al prietenilor virtuali.
Simt nevoia să-ţi mărturisesc, din nou, cît de mult m-a impresionat poemul acela. Minunat scris!
Eu mulţumesc!