Persoane interesate

sâmbătă, 20 februarie 2010

Nu provoca razboaie pe care nu poti sa le duci





Lupta a avut mereu ceva sacru in fiinta ei. De la banala lupta pentru inima cuiva pana la sfanta lupta pentru pamanturile stramosilor si urmasilor,lupta a fost agreata de divinitate si pusa la loc de frunte pe panoplia existentei societatii umane. Dar care e adevarata lupta,lupta prin care sufletul tau nu e pedepsit ca ai scos sabia?....
Se spune ca doi razboinici s-au intalnit in fata lui Dumnezeu pentru a se lupta pentru inima unei femei. Dumnezeu le-a zis" E alegerea mea cui dau inima fetei,voi va luptati doar pentru voi,iar pe unul din voi la sfarsitul luptei il voi primi cu placere la mine"
Cei doi s-au infierbantat,aveau de ales intre placerea de a fi langa Dumnezeu si placerea de a fi langa inima fetei. Ambi au ajuns sa inteleaga ca lupta pentru a fi langa Dumnezeu ii face mai aprigi in manuirea sabiei. In cele din urma ambii au fost invingatori, unul in viata altul dupa moarte iar lupta a devenit de atunci SACRA... daca si-n moarte si-n viata il alegi pe Dumnezeu.
***********
Dumnezeu ne-a facut trupul pentru a lupta cu el intru inaltarea sufletului. Orice lupta care iti purifica sufletul e o binecuvantare de la Dumnezeu.

3 comentarii:

  1. <>

    Sa ma ierti, Sorin, dar Dumnezeul pe care-l stiu eu n-ar fi facut asa niciodata. EL ar fi oprit lupta, ar fi permis femeii sa aleaga, iar celui respins i-ar fi oferit o compensare.
    Orice lupta de "cucerire" indiferent de obiectul dorit, e o forma de manifestare a egoului. Fiindca presupune o competitie intre oameni, iar ei - oamenii - sunt egali in fata LUI. Singura lupta admisa este cea cu tine insuti. Dar si aceea cu masura, caci exista riscul ca in dorinta de a te sfinti sa ajungi la obsesii si, implicit, la erori. De aceea a lasat Dumnezeu "iubirea" drept alternativa. Ca sa intelegem. Atunci cand iubesti, dispare ideea de lupta, de competitie, de ierarhizare. (Aminteste-ti dreptatea lui Solomon, cea in cazul celor doua femei care sustineau ca-s mamele aceluiasi copil).
    Si daca ai sa urmaresti, in toate religiile si filosofiile lumii, cei intelepti au reusit sa depaseasca starea de conflict si au castigat, in final, starea de gratie care e insasi pacea incheiata cu tine si cu tot ce te inconjoara, e armonia in relatia pe orizontala si pe verticala.

    RăspundețiȘtergere
  2. Blue. eu te iert. problema e ca nu ai inteles talcul. Dumnezeu le-a spus clar...inima fetei o voi darui cui vreau eu...singura voastra lupta e pentru mine. Mai pierdut a fost cel care a castigat cu sabia decat cel care a murit si s-a dus langa Dumnezeu. In timpul luptei au descoperit ca cea mai nobila lupta e cea pentru Dumnezeu.
    Toate razboaile au inceput si s-au sfarsit cu voia lui Dumnezeu. Gandeste la lupta pe care a dus-o IISUS chiar daca "sabia" lui a fost cuvantul. De o parte au cazut martirii lui IISUS ajungand langa Dumnezeu,de alta parte din semintia celor ce nu credeau si i-au trecut prin sabie pe primii crestini s-a ridicat noul popor al lui Dumnezeu. Nu sabia care o tii in mana te face castigator ci telul pentru care lupti. Nu crucea te face crestin ci felul in care traiesti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sorin, imi pare rau daca am inteles gresit. Ai perfecta dreptate in ceea ce spui. Eu aveam obiectiuni legate doar de cuvantul "lupta". L-as inlocui cu alt cuvant: iubire.
    Unde-i iubire, dispare competitia pentru orice, incrancenarea, efortul si suferinta. Toate vin frumos si de la sine. Lucrurile placute Lui Dumnezeu izvorasc din om ca apele unui parau din munte. Ii e usor sa postesca, sa renunte, sa daruiasca, la fel de usor ca si cum ar respira.
    Acolo unde e iubire, cuvantul "lupta" isi pierde intelesul.

    RăspundețiȘtergere