Persoane interesate

marți, 16 februarie 2010

ソリン、粘土ポット

***Departe,unde soarele nici nu apuca sa asfinteasca ca si rasare traia cel mai simplu om de pe pamant. Indeletnicirea lui de baza era mangaiatul oalelor de lut. Fiecare bot de lut cazut in mainile vazute si nevazute ale fiintei sale capata forme negandite de nimeni pana atunci.Fiecare oala avea povestea sa.Fiecare oala era facuta dintr-o poveste. Se credea un fel de Dumnezeu al oalelor de lut. Intr-una din zile mai marele tuturor impartilor din tara soarelui rasare ii comanda un set nou de oale la imparatie. Olarul bucuros se apuca de mesterit si nici nu apuca soarele sa rasara de trei ori si setul de oale statea frumos ars si pictat, pe masa, pregatit sa infrunte petrecerile imparatesti de la curte. Doua care venira si-i lua munca si-i lasara in schimb o punga cu arginti.

************************************************************************************

La imparatie veni si vremea nuntii fetei de imparat. Toate oalele si vasele frumos mesterite impodobeau mesele invitatilor. Petrecerea era in toi cand fata de imparat infierbantata de atata dans duse ulceau de lut la gura . Bau cu pofta cu buzele lipite de urmele mainilor celui care o facuse. Cand termina mare ii fu surprinderea ca in lutul ars si slefuit vazu un fir de par care iesea amenintator spre buzele ei. Tipa disperata si ii arata cana de lut tatalui ei. O caleasca imperiala porni in seara aia catre casa omului. Dimineata in curtea imparatiei cu satarul in mana, calaul reteza de sub coate mainile omului. Fica de imparat privea de la fereastra satisfacuta. Langa ea inteleptul curtii plangea. Se trezise prea tarziu pentru a-l salva pe bietul om.

-De ce plangi inteleptule?

-Omul caruia i-ati taiat mainile a fost span toata viata

Chelia olarului fara maini lucea in soarele diminetii. Pe fata lui nu se vedea nici un fir de par.

-Si atunci al cui era parul prins in gura canei inteleptule?

-Al celui care ti-a daruit pacatul si niciodata nu-l vei gasi. Poate fi a oricui ,a tatalui tau sau chiar a unui mort ce tumba i-a scos oasele afara.

-Si acum ce pot sa mai fac

-Sa gandesti inainte de a bea si sa intelegi ca in fiecare oala traieste mainile acestui om. Nicodata nu se taie marul pentru un mar viermanos!Cand vei muri pacatul tau nu va mai exista dar oalele lui Da.Pacatele sunt mai trecatoare ca ploile de vara,doar ca ploile te racoresc iar pacatele te usuca. Maine se va naste alt mester dar tu nu te mai poti naste inca odata sa bei fara sa pacatuiesti.



(nelamurire japoneza)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu