Persoane interesate

sâmbătă, 1 mai 2010

CHAOS

M-am starnit asa...intr-o primavara
sa cresc copac
batut de soarta, intr-un parc
vara de vara.
Nu ca ar fi rau.Dar parca...
prea isi lasau urme toti ce trec...
in ochiul meu

Intr-o seara cineva fara maini
sau cu maini pline de suflet
in care mangaierile par un vis galben



M-a invatat sa fiu mal de flori
sa fiu incantare pentru calatori
o viata scurta
trista
plina de culoare
intr-un trup plapand de floare


Si intre vise galbene
si trecatori si soare
visam albastru intre cer si floare



Ca-mi pierd pamantul molcom
tacut de sub picioare




Ca sunt ochi albastru ce scurteaza-n zare


Tacerea marii
vecina cu mine de plimbare






Un comentariu:

  1. Un copac are miraculoasa forţă de a leaga cerul cu pământul.
    Acum e primăvară, deci eşti un copac cu flori.
    Ce poate fi mai frumos?!
    :)

    RăspundețiȘtergere